Biserici şi religii

În prezent în Sic sunt mai multe religii şi confesiuni. Cele mai mari biserici cu un număr insemnat de enoriaşi sunt cea reformată, adventistă şi romano-catolică. Cei reformaţi constituie circa 75 ‰ din populaţie, 20 ‰ sunt adventişti şi romano-catolici, iar restul aparţin de penticostali, liberi-creştini şi martorii lui Iehova.
În continuare vor fi prezentaţi cei trei biserici, care sunt monumente istorice şi beneficiază de vizita străinilor, fiind o atracţie turistică mai importantă.

Biserica reformată

Szék legértékesebb és egyben leglátványosabb műemléképülete kétségkívül a református templom. Se poate afirma, fără reţinere, că cel mai insemnat monument istoric din Sic este clădirea bisericii reformate. Zidirea acesteia s-a început în anul 1241, după năvălirea tătarilor şi a fost, conform epocii, o biserică romano-catolică. Stilul construcţiei este după biserica asemănătoare din Cârţa. Este zidită în stil gotic, alcătuită din 3 părţi distinse. În 1470 Matias Corvinus i-a dat denumirea după Sfântul Duh, fiind hirotonisit după acesta. Pereţii din interior au fost pictate în stil italian dar nu este exclus ca aceste lucrări să fi fost executate de meşteri maghiari. Unele dintre aceste lucrări, datate din secolul XIV. se pot vedea şi astăzi. Biserica a fost reconstruită în anul 1432 şi amenajat cu tavan pictat în 1770. Acesta din urmă a fost distrus cu ocazia incendiilor repetate, rămânând din el dar o mică bucăţică. În 1946 biserica a fost supusă unor mari lucrări de restaurare dupa un plan realizat de către Kós Károly. Zidul construit tot din piatră, în jurul bisericii, chiar şi starea lui de jumătate demolat, arată că toată incinta bisericii s-a folosit ca fortăreaţă pentru locuitori. Dintre cele două clopote existente în turnul bisericii, cel mare a fost instalat în anul 1753. Orga bisericii a fost construită în anul 1733. Dintre comorile sacre ale bisericii au rămas prea puţine după năvălirea tătarilor din 1717. Se mai află încă două pahare din aur, făcute în secolele XV. şi XVI. care au fost donate de către contesa Teleki şi respectiv cetăţenii de vază al oraşului. Sicul, adica biserica reformată din Sic, a fost de mai multe ori reşedinţă episcopală din Ardeal, principalii episcopi fiind Tiszabecsi Nagy Gáspár, şi Zágoni Aranka György care se află înmormântaţi aici. În 1555, biserica a dat loc unui mare sinod naţional şi internaţional la care a participat şi renumitul păstor, Dávid Ferenc.

Biserica romano-catolică

Din motivul că locuitorii Sicului, încă de la începutul secolului XVI. s-au convertit la credinţa reformată, o perioadă destul de imporatntă, cei catolici au rămas fără biserică, urmând ca în 1759 să-şi înalte o nouă biserică, cea de astăzi. Încă din anul 1714, franciscanii clujeni sosesc în localitate pentru a reorganiza viaţa de odinioară iar între 1752 şi 1759, cu patronatul Mariei Teresa, ridică biserica pe lângă care deţin şi o şcoală de rang înalt. Ultimul locuitor franciscan al locului s-a stins din viaţă în 1988, iar de atunci nu mai e nici un reprezentant al acestora.

Biserica ortodoxă

În 1707 comunitatea română adusă la Sic de către contele Mikes, îşi clădeşte o biserică din lemn care pe parcursul istoriei a fost restaurată în repetate rânduri şi este o frumuseţe rară. Plafonul şi pereţii sunt ornaţi cu fresce pictate şi tot aici, în interiorul ei se află şi icoane preţioase. Pe timpul domniei Iosif al II-lea, aici funcţiona şi o şcoală pentru comunitatea română.